Fucilati in prima ligna !


« Ùn poi sapè ciò chè l’omu pò fà contru à l’omu… »

Lettera d’un suldatu à a so moglia (Antoine-Toussaint Antona, Ceux du 173e).[1]

L’ultimu filmu di Jackie Poggioli hè statu presentatu ùn hè tantu davantu à l’eletti di l’Assemblea di Corsica, nanzu di passà nantu à France 3. Si tratta di un opera magnifica, nantu à u puntu di vista esteticu, mà dinù d’un travagliu di ricerca rimarchevule.

Si sapia chì uni pochi di Corsi eranu stati e vittime nucente di issa ghjustizia militare chì sarebbe, si pò dì, à a ghjustizia, ciò ch’ella hè a musica militare à a musica… È ancu assai di più : un veru spaventu.

Di nuvembre scorsu, a salma di Silvestru Marchetti hè stata purtata in Tagliu Isulacciu, paese di issu giuvanottu tumbatu tanti anni fà. U filmu di Jackie Poggioli ci hà permessu di cunnosce appena a vita – corta assai – è e cundizione di a morte di parechji altri Corsi fucilati per l’esempiu : si chjamavanu Ghjiseppu Tomasini, Cesaru Antone Colonna-Bozzi, Ghjiseppu Gabrielli, Francescu Guidicelli, Luigi Virgo… Eranu zitelli di a nostra terra è sò partuti à fassi tumbà par a Francia. In nome di a Francia sò stati tombi.

Si sapia dipoi un pezzu chì e cundizione di mubilisazione eranu differente in Corsica, chì partianu ancu i babbi di sei figlioli è di più. Si sà avà, incù issu filmu, chì a pratica di fucilà durente i cumbatti quelli chì rinculavanu era riservata à truppe culuniale è à u « 173e », cumpostu di Pruvenzali è di Corsi. Incù sincerità, u generale è storicu André Bach, chì era à l’Assemblea di Corsica per a presentazione di u filmu, hà ricunnusciutu chì quelli chì l’anu decisa cusì ùn cunsideravanu micca chì sti suldati fussinu francesi cum’è l’altri…

Centu anni dopu à i fatti, a verità cummencia à sbuccià.

Ghjuvan Guidu Talamoni


[1] La Marge, Aiacciu, 1998, p. 25.


Articles les plus consultés