Da a Petra à a China : a luna ind’è l’acqua



Si sà chè à u Corsu, li piace assai à macagnà l’abitanti di i paesi vicinu. À a Petra, per indettu, si dice chì, un ghjornu chì u focu era ghjuntu in Chjatra, in vece di lottà contru à l’incendiu i Chjatresi facianu una prucessiò cantendu : « Para Sà Roccu chì brusgia Chjatra ! ». Cusì dicia Mammone, chì a so mammone li avia cuntatu issu fattu…1 Per vindicassi, i Chjatresi ne dicianu una bella nantu à i Perdulacci : quessi, cirvavanu a luna ind’u pozzu ! U focu per Chjatra è l’acqua per a Petra… Hè vera chì à quell’ epica – e cose anu cambiatu, ancu di grazia – Chjatresi è Perdulacci s’accurdavanu quant’è sti dui elementi !

Ma issa storia di luna ind’u pozzu si ritrova appena in ogni locu : in Vizzani (secondu a ghjente di Noceta, un Vizzanese si sarebbe chjappu a luna ind’una trova), in Caccia (« Caccia, u paese di a luna »)2 è, di sicuru, fora di a Corsica. Ramintemuci i versi di Victor Hugo:

« Ah! vous voulez la lune ? Où ? dans le fonds du puits ?

Non ; dans le ciel. Et bien, essayons. Je ne puis. »3

Stemu una cria ind’a puesia : Li Bo (VIIImu seculu) hè cunsideratu cum’è unu di i più grandi pueti chinesi, chjamatu “ U santu di a puesia”. Secondu a tradizione, si sarebbe annigatu in lu « Fiume Turchinu » pruvendu di chjappà a luna chì si spichjava ind’è l’onda. Oghje chì ghjè oghje, tutti l’anni, i Chinesi lampanu fiori induve u pueta sarebbe smaritu.

Fate pianu quantunque chì, sè vo’ cascate ind’u pozzu, ùn ci serà nimu in Corsica per lampavvi i fiori è, di più, firmerete in pruverbiu !


Ghjuvan Guidu Talamoni





1. In Le livre des dictons corses (Privat, Toulouse, 1976, p. 107), Paul Arrighi, chì ùn cunnosce issa storia,   si dumanda : « Que signifie ce dicton , que l’on n’a pu nous expliquer : E San Roccu chi brusgia Chiatra  ? ».

2. Ibid. p. 44.

3. La lune, « L’art d’être grand père ».

Articles les plus consultés